Rezultate Polonia

Reuniunea celor 20 de puteri economice ale lumii contemporane de la Washington a prilejuit anuntarea unor masuri care sa asigure iesirea din criza cu pierderi cat mai suportabile. Sefii de stat au convenit “un plan de actiune” cu masuri “prioritare”, urmand ca ministrii de finante sa vina cu propuneri concrete pana la 31 martie 2009.

S-au evidentiat la acest summit cinci directii de actiune pentru calmarea crizei mondiale: schimbarea reglementarilor care alimenteaza criza, armonizarea normelor contabile, asigurarea transparentei pietelor de produse derivate, revizuirea normelor de remunerare a conducerii bancilor pentru ca directorii sa nu mai fie tentati sa-si asume riscuri excesive de dragul unor castiguri fabuloase si “revizuirea mandatului, guvernarii si nevoilor de capital ale institutiilor financiare internationale”.

«Trebuie un raspuns politic extins»
In cadrul G20, au fost cooptate primele 19 economii mari ale lumii, plus Uniunea Europeana. Aici se realizeaza peste 90% din produsul global brut si 80% din produsele comerciale din lume. In aceste tari se afla peste doua treimi din populatia Terrei. G20 nu are secretariat permanent si nici personal adecvat. Cele 19 economii importante din lume sunt Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Franta, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Mexic, Rusia, Arabia Saudita, Africa de Sud, Coreea de Sud, Turcia, Marea Britanie si Statele Unite ale Americii. Uniunea Europeana este reprezentata de tara care detine presedintia prin rotatie a UE. Participa la nivel de directori Fondul Monetar International si Banca Mondiala. Lipsesc din acest forum mondial economii notabile: Spania, Olanda, Taiwanul, Iranul. Liderii G20 pareau realmente preocupati de regresul economiilor. Oricat ar parea de exagerat, cea mai serioasa ingrijorare se manifesta in Statele Unite ale Americii. Washingtonul este mult mai dispus acum la cooperare internationala, iar George W. Bush era de nerecunoscut. “Suntem de acord ca un raspuns politic extins, fondat pe cooperare macroeconomica, este necesar pentru a relansa cresterea”, se afirma in Declaratia finala. Documentul vizeaza “masuri bugetare pentru a stimula cererea interna cu rezultate rapide” si scaderea ratei dobanzilor in unele tari. Dominique Strauss-Kahn, directorul general al Fondului Monetar International, anunta ca FMI accepta planuri de relansare nationala si coordonata cu pana la 2% din PIB-ul tarilor participante.

«Supraveghere in mod real»
Pentru a evita revenirea crizei financiare, Cei 20 au cerut ca “orice actor, orice produs si orice piata sa fie supuse in mod real supravegherii”. “Nu vor mai exista zone de umbra”, se iluziona cancelarul german Angela Merkel. Daca lucrurile ar sta asa, atunci avem deja un guvern mondial. Cel mai entuziast parea Nicolas Sarkozy: G20 a fost de acord cu “necesitatea unei relansari coordonate”. Si premierul britanic Gordon Brown era multumit de rezultatele reuniunii de la Washington, iar premierul canadian Stephen Harper crede ca “este un proces fara precedent”. Harper a tinut sa precizeze ca “bunele reglementari incep acasa”. Presedintele George W. Bush nu a acceptat ab initio controlul total asupra economiilor si, pentru a i se da satisfactie, Declaratia finala noteaza ca “reglementarea tine de responsabilitatea autoritatilor nationale”. Fondurile speculative nu se supun deocamdata nici unei reglementari si, de aceea, documentul aminteste in treacat de “nevoia de transparenta” a activelor neinregistrate si a “instrumentelor financiare complexe”, cum ar fi asigurarile in caz de nerambursare a creditelor. Franta a convins G20 sa puna presiune pe paradisurile fiscale, solicitand “masuri pentru a proteja sistemul financiar mondial de jurisdictii necooperante, care prezinta un risc de activitate financiara ilegala”. Sarkozy solicitase o reforma globala a sistemului financiar, un fel de plan Breton Woods II, dar propunerea lui nu a fost agreata. Presedintele Frantei afirma ca G20 a stabilit “o noua guvernare economica”, insa nu s-a realizat nici un acord pentru instituirea unei autoritati supranationale pentru sectorul financiar. Lui ii plac vorbele mari. “Este un summit istoric, in masura in care, pentru prima data, tari atat de diferite decid sa ia initiative in comun, iar administratia americana accepta sa actioneze pe subiecte asupra carora toate celelalte administratii americane refuzasera sa faca ceva. Summitul aduce raspunsuri structurale crizei financiare si raspunsuri la criza economica, o noua reglementare a pietelor, pentru evitarea unei noi crize de acest gen, o noua guvernanta economica mondiala, refuzarea protectionismului. Este fantastic! Premierul indian a fost cooperant, presedintele chinez nu a blocat nimic, Coreea de Sud a actionat, Japonia a acceptat.” Inca din 23 septembrie, Sarkozy a pledat la ONU pentru “un capitalism reglementat”, care sa pedepseasca abuzurile si a cerut apoi mereu “reformarea” capitalismului financiar. Bush a raspuns initial ca ramane fidel “fundamentelor capitalismului democratic si libertatii pietelor”, fiindca excesul de reglementari poate afecta activitatea economica. Pe 18 octombrie, invitat la Camp David, Sarkozy l-a convins pe Bush sa accepte reuniunea G20. Si cam atat.

Medvedev vrea sa bage Rusia in NATO
Presedintele rus Dmitri Medvedev a anuntat ca tara lui ar putea sa intre in NATO, idee lansata cu vreo sapte ani in urma de Vladimir Putin. “NATO a avut posibilitatea sa invite Rusia sa intre in Alianta, dar nu a facut-o. Acum situatia este alta. Vrem sa stabilim relatii de parteneriat cu NATO. Kak gavaritsia, never say never” – “Dupa cum se zice, niciodata sa nu spui niciodata”, a zambit Medvedev. Rusia este dispusa sa participe alaturi de Uniunea Europeana la combaterea crizei.

Fara jandarm financiar international
“Presedintele Bush nu putea accepta nici cel mai mic mecanism international dotat cu autoritate. Putea sa fie de acord cu principiile, dar nu cu un mecanism susceptibil sa pedepseasca Statele Unite”, crede Diana Furchtgott-Roth de la Hudson Institute. Barack Obama, noul presedinte ales, a anuntat ca va colabora cu G20 “pentru a gasi un raspuns coordonat la criza financiara globala”. Bush a avut grija sa nu angajeze SUA prea mult intr-un posibil mecanism de control mondial, asa ca Obama va avea libertate de miscare. Prudenta, China a salutat totusi reuniunea G20. Detine rezerve uriase de valuta si inca asteapta sa vada consecintele crizei financiare. Economist de formatie, presedintele ceh Vaclav Klaus ramane acelasi sceptic. “Aceasta reuniune nu poate conduce la nimic altceva decat la masuri necumpanite si pripite, ale caror consecinte vor fi si mai amenintatoare decat criza insasi”, a spus liberalul Klaus, sustinatorul tezelor lui Milton. El crede ca actuala criza financiara globala este cauzata de “crearea de monede in exces” de catre Banca Centrala americana, care a provocat “o bula pe piata imobiliara”. “O noua reglementare este un nonsens tragic, care va frana cresterea economica”, apreciaza Vaclav Klaus. Viitoarea reuniune G20 trebuie sa aiba loc pana pe 30 aprilie 2009, la Londra, pentru a verifica “aplicarea masurilor luate la Washington”. Premierul spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero a propus ca reforma sistemului financiar mondial sa se finalizeze in maximum un an. Pentru a stopa masurile protectioniste, G20 a anuntat relansarea negocierilor in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului, unde se vor mentine insa multe dezacorduri. FMI si Banca Mondiala trebuie sa acorde mai multa atentie economiilor emergente si sa acorde sprijin tarilor aflate in dificultate. Spania si Olanda au participat ca invitate, primind un loc si Cehia, care va prelua presedintia UE la 1 ianuarie.