Rezultate Polonia

Ambasadorul George Cristian Maior, directorul general al Serviciului Român de Informatii, ne-a raspuns la patru intrebari legate de activitatea celui mai important serviciu de informatii din România. De fapt, am ales patru teme pe marginea carora am vrut ca Maior sa comenteze, mai ales pentru ca in aceasta sesiune parlamentara se pune din nou problema abordarii legilor sigurantei nationale sau a infiintarii Autoritatii Nationale pentru Interceptarea Comunicatiilor. Sigur ca, fiind vorba de o sesiune scurta si marcata de alegerile parlamentare, legile amintite mai sus ar putea cadea in uitare, dar asta nu inseamna ca ele nu exista pe ordinea de zi.

Patru idei centrale merita desprinse din context inainte de a parcurge toate consideratiile directorului general. SRI este, de aproape doua luni, in plina restructurare. Maior spune ca modernizarea intampina rezistenta din sistem. Apoi ne spune ca in SRI mai lucreaza sub 100 de fosti securisti, numar mai mic decat in aprilie 2008, cand erau 120 de astfel de cadre inca active. Legile moderne sunt ele insele o lipsa asupra careia se atrage atentia, in conditiile in care se tot vorbeste de modernizare. In fine, aspectul infiintarii ANIC sub forma unui nou serviciu secret este combatut de directorul SRI.

Intertitlurile materialului sunt temele propuse de noi, iar textele sunt cuvintele directorului. Casetele sunt backgrounduri ale temelor luate in discutie????. Perceptia structurilor asupra noii scheme de organizare a Serviciului Român de Informatii intrata în vigoare începând cu 1 iulie 2008.

Procesul de modernizare a SRI a fost gândit, de la bun început, pentru a raspunde atât adaptarii la evolutiile dinamice ale mediului de securitate, cât si asteptarilor si nevoilor cadrelor din serviciu legate de un management modern, corporatist, al institutiei. În acest sens, este nevoie de cresterea puterii intelectuale si operationale a serviciului, pentru a putea raspunde provocarilor unei lumi profund schimbate din punct de vedere al securitatii, al dinamicii geopolitice, al contextului strategic si economic. Acest proces nu se poate realiza decât prin schimbari de profunzime ale institutiei si modalitatilor sale de actiune orientate spre asigurarea raspunsului la provocarile viitorului, asa cum le anticipam noi în prezent. Avem multi ofiteri tineri care sprijina schimbarea si debirocratizarea, dar si ofiteri cu experienta care doresc sa activeze într-o structura moderna, profesionista si dinamica. Exista ceea ce as numi o presiune interna pozitiva pentru transformare bazata pe o masa critica de acumulari conceptuale si actionale din ultima perioada. O parte importanta a transformarii este legata si de dezvoltarea unui nou management modern al carierei ofiterului de informatii. Bineînteles ca orice reforma de substanta angreneaza inevitabil o anumita rezistenta de sistem. Nu vizam o reforma de „cosmetizare” institutionala, ci una serioasa si sistemica, iar drumul pe care trebuie sa-l parcurgem e însa clar trasat acum. Ca director al Serviciului Român de Informatii, îmi asum întreaga responsabilitate pentru definirea conceptului de transformare si pentru implementarea sa, dar vreau sa precizez ca, înainte de a începe acest proces, am analizat în interiorul SRI dinamica activitatii actuale, plusurile si minusurile manageriale, modificarile necesare în conceptele si practica muncii de intelligence. Exista o gândire strategica solida asupra prioritatilor Serviciului, bazata pe un amplu proces de consultare interna.

Evolutia profesionala a cadrelor care au lucrat în servicii secrete înainte de 1989, daca acestea mai exista în cadrul SRI.

Cred ca, prin actul predarii dosarelor la CNSAS si prin masurile de modernizare pe care le-am început, ne-am delimitat deja de trecut. Este un proces ireversibil. Suntem la 20 de ani de la Revolutie, a avut deja loc un schimb de generatii la nivelul întregii societati românesti si, implicit, în cadrul Serviciului Român de Informatii. Adesea se acorda o importanta prea mare trecutului în detrimentul poate a unor dezbateri de substanta asupra prezentului si viitorului. În fond, acum ne confruntam cu destule provocari si pericole noi carora trebuie sa le facem fata, este suficient sa ne uitam în jurul nostru pentru a vedea ca lumea în care traim este din ce în ce mai complexa, iar evolutiile de securitate, mai dinamice si mai imprevizibile. Raportarea la trecut nu trebuie sa devina o „cantonare” în acest trecut.
În raspuns la întrebarea dumneavoastra, trebuie mentionat ca s-a decis pastrarea în Serviciu a oamenilor valorosi, a profesionistilor în informatii, cu conditia ca acestia sa nu fi fost implicati în acte de represiune sau sa fi adus atingere drepturilor si libertatilor individuale. Consecinta este ca, la momentul actual, în S.R.I. activeaza sub 100 de cadre cu experienta care au lucrat si înainte de 1989, ceea ce reprezinta o proportie foarte redusa din totalul angajatilor institutiei. Numarul lor este de altfel în continua scadere.

Stadiul legilor sigurantei nationale si gradul la care se resimte absenta lor.

Legea privind siguranta nationala a fost adoptata în 1991, chiar înainte de prima Constitutie a României de dupa 1989. A raspuns deci nevoilor unei anumite etape istorice. Este evident deci ca normele în vigoare sunt complet depasite în prezent, dupa ce România a devenit membra NATO si UE, iar Constitutia a fost deja modificata în 2003. Majoritatea institutiilor cu atributii în securitatea nationala si-au modificat deja cadrul normativ, iar S.R.I. trebuie în continuare sa functioneze pe baza acestei legislatii perimate. Între timp, multe din conceptele securitatii nationale s-au schimbat, riscurile si amenintarile actuale nu mai sunt cele de la începutul anilor ’90, însasi dinamica activitatii de intelligence are dimensiuni noi care nu sunt reliefate în mod adecvat în legislatia în vigoare.
Suntem obligati practic în prezent sa promovam transformarea institutiei pornind de la o baza normativa desueta si în limitele acesteia, sa avansam ample procese de modernizare pentru care o noua legislatie ar fi fost mai mult decât necesara. Dupa cum cunoasteti pachetul de legi în domeniul securitatii nationale se afla în Parlament în dezbatere, incluzând legea privind securitatea nationala a României, legea privind activitatea de informatii, contrainformatii si de protectie, legea de organizare si functionare a S.R.I. si statutul ofiterilor de informatii. As atrage de asemenea atentia ca, fara aceste legi, nu putem avansa nici procesul de demilitarizare a institutiei care este una din principalele masuri de adaptare la practica serviciilor de informatii din comunitatea europeana si euro-atlantica.
Sper ca abordarea parlamentara sa fie degrevata de încarcatura ideologica sau de false probleme legate de puterea serviciilor. Un stat puternic si care sa asigure în mod adecvat securitatea cetatenilor sai este legat intrinsec de modul în care legislatia permite serviciilor sa actioneze eficient pentru prevenirea si contracararea riscurilor si amenintarilor actuale.

Cadrul legal al interceptarilor telefonice si stadiul la care se afla structura unica pentru astfel de operatiuni, asa cum a fost ea propusa.

În primul rând, tin sa mentionez ca, din punctul nostru de vedere, interceptarea comunicatiilor este o masura exceptionala, care este adoptata numai când toate celelalte metode neintruzive au fost epuizate si numai cu aprobarea judecatorului. Modul de acordare a mandatelor este strict limitat de lege si solicitarile pe acest domeniu sunt foarte atent cântarite si analizate înainte de a fi formulate. Cadrul normativ pentru derularea interceptarilor telefonice este stabilit pe baza Constitutiei care defineste situatiile în care, din ratiuni de securitate nationala, este permisa restrângerea exercitiului unor drepturi fundamentale, precum si de art. 20-22 din legea 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului. S.R.I. asigura, la solicitare, sprijinul tehnic necesar organelor judiciare pentru asigurarea punerii în executare a actelor de autorizare a interceptarii comunicatiilor emise conform Codului de procedura penala. În aceasta situatie, contributia Serviciului este limitata numai la realizarea operatiunilor tehnice necesare desfasurarii acestor activitati. Daca întrebarea dumneavoastra privind structura unica vizeaza Autoritatea Nationala pentru Interceptarea Comunicatiilor, va spun ca ea nu poate functiona decât în cadrul SRI. Asta daca nu se doreste înfiintarea unui alt serviciu de informatii pe lânga cele care exista în prezent…
(Alecu Racoviceanu)

SRI, nevoit sa-si faca propriile reguli

Tergiversarea de catre Parlament a adoptarii unei noi legi de organizare si functionare a SRI, care sa fie conforma cu noile riscuri si amenintari la adresa sigurantei nationale, a determinat conducerea SRI sa elaboreze propriile norme interne ce vizeaza restructurarea Serviciului. În data de 25 martie 2008, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a adoptat hotarârea privind aprobarea Structurii si a Regulamentului de Functionare ale Serviciului Român de Informatii. “Acest moment deosebit de important în complexul masurilor de modernizare ale Serviciului Român de Informatii reprezinta un prim rezultat consistent al implementarii «Viziunii strategice 2007-2010», aprobata de Consiliul Suprem de Aparare a tarii în iunie 2007”, se arata intr-un document de pe site-ul SRI. Potrivit aceleiasi informari, motivul transformarilor din cadrul principalului serviciu de informatii al tarii vizeza “dimensiunile politico-strategice si economice ale României, precum si gestionarea provocarilor de securitate ce deriva din statutul de stat membru NATO si UE implica asumarea obiectivelor strategice ale celor doua organizatii si abordarea, în cooperare, a riscurilor si amenintarilor comune”. Potrivit aceluiasi document, “demersul de transformare este axat pe dimensiunea calitativa a activitatii, optimizarea functionala si eficientizarea proceselor de management”. Un al doilea pas facut de SRI a fost elaborarea unei noi scheme de organizare care a intrat in vigoare incepand cu 1 iulie 2008. Potrivit sursei citate, “noua structura a SRI reprezinta un reper important în cadrul amplului proces de transformare, început în 2007, destinat debirocratizarii si eficientizarii activitatii de intelligence. În acest proces, SRI a beneficiat de consilierea unor experti din cadrul unor prestigioase servicii de informatii din statele membre NATO”. Printre noutatile aduse de reorganizare se numara desfiintarea unor structuri intermediare de decizie (inspectoratele), o mai buna cooperare pe orizontala si o capacitate de reactie ridicata în situatii de criza; cresterea capacitatii de analiza si prognoza si extinderea evaluarilor cu privire la oportunitatile de promovare a intereselor strategice ale României, dar si definirea unui nou sistem de management al carierei de ofiter de informatii care sa constituie un reper pentru atragerea în sistem a expertizei pe zone critice pentru securitatea nationala. De asemenea, un alt punct urmarit se refera la o noua orientare si deschidere spre dezvoltarea cooperarii cu societatea civila. Un alt pas facut de SRI a fost elaborarea unei viziuni strategice pentru perioada 2007-2010.
(C.D.)

Autoritatea Nationala pentru Interceptare, independenta

Proiectul de lege privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Interceptarea Comunicatiilor (ANIC) a fost initiat, la inceputul anului trecut, de 71 de deputati si senatori liberali coordonati de consilierul primului-ministru pe probleme de securitate Marius Oprea.
Proiectul de lege a fost adoptat prin aprobare tacita (fara dezbateri) de plenul Camerei Deputatilor in luna aprilie a anului trecut. Documentul a fost depus la Senat, care este camera decizionala, iar la ora actuala se afla in sertarele comisiilor juridica si de aparare, care urmeaza sa elaboreze un raport comun. Totodata, proiectul de lege mai trebuie avizat si de comisiile parlamentare pentru exercitarea controlului activitatii Serviciului Roman de Informatii si Serviciului de Informatii Externe. Pe parcursul legislativ, principalele servicii de informatii ale tarii – SRI si SIE – si-au exprimat in diverse ocazii ostilitatea fata de aceasta initiativa legislativa. Practic, legea, asa cum a fost ea elaborata, propune infiintarea Autoritatii Nationale pentru Interceptare a Comunicatiilor ca “autoritate informativa, autonoma si independenta, supusa controlului Parlamentului, cu competenta pe teritoriul României, unica si exclusiva în domeniul interceptarii comunicatiilor”. Cu alte cuvinte, ANIC devine singura structura specializata în domeniul punerii în aplicare a actelor de autorizare a interceptarii comunicatiilor, fiind si cea care asigura necesitatile tehnice pentru toti titularii autorizarilor emise conform legii.
(C.D.)

Legile sigurantei, blocate in Parlament

Pachetul de legi privind siguranta nationala a fost unul dintre motivele de cearta dintre presedintele Traian Basescu si premierul Calin Popescu Tariceanu. Initial, presedintele Basescu, implicit CSAT, a elaborat, in 2005, un pachet de legi legate de siguranta nationala care au fost secretizate. Ulterior, in urma scandalului creat, acestea au fost afisate pe site-ul presedintiei. In paralel, liberalii au fortat nota si si-au elaborat propriul pachet de legi privind siguranta nationala in care erau incluse proiectele de lege de organizare si functionare a SRI si SIE, proiect de Lege privind activitatea de informatii, contrainformatii si de protectie, proiectul Legii securitatii nationale a României, proiectul de Lege privind înfiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii Nationale pentru Interceptarea Comunicatiilor. Disputa pe cele doua pachete i-a facut pe liberali chiar sa se gandeasca sa-si asume prin raspunderea Guvernului (deci fara dezbateri) cele cinci legi. Cu toate acestea, ajutati de PSD, partid care are si el un set de legi legate de securitatea nationala, liberalii au introdus legile lor in circuitul legislativ. Ei au semnat la gramada ca initiatori pe cele cinci legi care au fost intocmite la Palatul Victoria sub coordonarea consilierului pe probleme de securitate ale premierului, Marius Oprea. Dezbaterile in Parlament au trenat, comisiile de specialitate neavand prea mare tragere sa adopte aceste acte normative. In aceste conditii, s-au tot amanat datele de finalizare a rapoartelor, iar in ultima instanta legile au trecut de Camera Deputatilor fara nici un fel de dezbatere, prin aprobare tacita. Presedintele Traian Basescu a reactionat ca atare si si-a exprimat ingrijorarea fata de aceasta situatie. Legile au ajuns la Senat, unde nu se mai dezbat “la pachet”, ci separat, fiind, in momentul de fata, in diferite stadii de dezbatere la comisiile de specialitate. Senatul este camera decizionala, urmand ca dupa adoptare legile sa fie trimise spre promulgare presedintelui Traian Basescu.