Sechestru pe doua telefoane mobile pentru recuperarea unei datorii de 2,3 milioane de lei decembrie 23, 2008
Posted by vdalex in Uncategorized.Tags: 3 milioane de lei, Sechestru pe doua telefoane mobile pentru recuperarea u
add a comment
Directia Generala a Finantelor Publice(DGFP) Gorj încearca, în zadar, de ani de zile sa recupereze debitele de la Clubul Sportiv Minerul Motru, întrucât acesta nu detine niciun fel de patrimoniu, ajungându-se în situatia de a fi instituit sechestru pe telefoane mobile. Directia Generala a Finantelor Publice Gorj pune sechestru pe „himere”, pentru a recupera datoriile Clubului Sportiv Minerul Motru, care înregistreaza datorii de 2,3 milioane de lei. Pentru a putea încasa ce se mai poate din bani, Administratia Finantelor Publice(AFP) din Motru a instituit sechestru pe câteva bunuri ale Clubului aflat în executare silita din anul 2007. Au fost aplicate popriri pe conturi, precum si sechestre pe doua telefoane mobile, în valoare de 225 de lei, precum si pe o instalatie de sonorizare în valoare de 5.000 de lei. De luni de zile, AFP încearca sa vânda, fara succes, bunurile respective, întrucât la licitatiile tinute nu se prezinta nimeni. Interesant este ca functionarii Administratiei Finantelor Publice Motru nu au pe ce sa mai instituie sechestru pentru recuperarea debitelor, întrucât Clubul Sportiv din localitate nu detine niciun fel de patrimoniu, terenurile si cladirile folosite de sportivii de la sectiile de box, lupte si fotbal apartinând Consiliului Local.
Gheorghe Paraschivu:
«Sunt la pamânt»
Potrivit directorului Directiei Generale a Finantelor Publice Gorj, Gheorghe Paraschivu (foto), institutia are de încasat de la Clubul Sportiv Minerul Motru 1,3 milioane de lei debite si peste 1 milion de lei majorari de întârziere la debitul existent: „Noi am instituit sechestru pe ce am gasit acolo, dar este foarte greu sa vedem vreun ban. Ne facem datoria, conform procedurilor legale, pentru ca nu avem ce face. Am mai vândut un calculator si alte «maruntisuri» care figurau în patrimoniul clubului. În rest, nu avem pe ce pune sechestru, pentru ca nu au nimic. Au toate conturile blocate, iar baza sportiva nu este a lor. Se afla în executare silita si stiu ca functioneaza, dar la limita. Sunt la pamânt, pe drojdie, cum se zice.”, a declarat directorul Gheorghe Paraschivu. Clubul Sportiv Minerul Motru s-a aflat în 2005 în lichidare judiciara pentru declararea falimentului, însa, în mod paradoxal, a reusit sa supravietuiasca.
Au încercat sa înfiinteze o alta structura
În luna august a acestui an, Consiliul Local din Motru, Societatea Nationala a Lignitului Oltenia si Sindicatele din minerit, actualii asociati ai Clubului, au încercat sa înfiinteze o noua structura, însa nu au reusit sa înregistreze la timp noul club, pentru a înscrie echipele în competitii. Potrivit primarului din Motru, Dorin Hanu, institutia pe care o conduce a finantat în acest an Clubul Sportiv din Motru cu 150.000 de lei, însa banii au fost folositi numai pentru plata salariilor si echipamente: „Am facut acea asociere, dar târziu si nu functioneaza. Consiliul Local urma sa aiba la noul club, care pleca cu datorii zero, 45 de procente. Consiliul Local detine la Clubul Sportiv Minerul Motru 11 procente. Finantele nu au ce sa ia de la club, pentru ca nu s-au dat decât banii de salarii si nu pot sa ia salariile si banii pentru cheltuielile curente. Baza este concesionata de la noi si atât. I-am mai ajutat sa îsi ia banii, ca probabil ramâneau si fara salarii. Anul acesta Consiliul Local a finantat clubul cu 150.000 de lei, din care am dat pâna acum 120.000 de lei si am stabilit sa cumparam echipament sportiv din diferenta ramasa, pentru echipele de copii si juniori de la fotbal. Altceva nu putem face. O sa vedem cum facem sa înfiintam alt club, pentru ca la actualul situatia e clara. Se judeca cei de la Club cu Finantele pentru recalcularea restantelor, dar sunt datorii istorice si nu vad de unde o sa achite. Patrimoniu nu este. Probabil ca o sa înceapa sa îi întrebe si pe fostii manageri de ceea s-a întâmplat de s-a ajuns în aceasta situatie”, a afirmat edilul Dorin Hanu.
In capul lui Vanghelie cânta cucul decembrie 23, 2008
Posted by vdalex in Uncategorized.Tags: In capul lui Vanghelie cânta cucul
add a comment
Daca ti se intampla sa-ti pierzi utilitatea de mare speranta politica, ca oamenii sa treaca zeflemitori pe långa tine si sa zica, he, hei, uite si la primarul sectorului 5, ce ne mai facea el capul mare cu promisiunile lui desantate in timpul campaniei la locale, si cum s-a mai dat el la fund, ca somnii uriasi, care se ascund pe fundul gropilor råurilor celor mari, sa nu le deranjeze nimeni soiliul cel adånc, si acuma ca ne-au cazut pe cap si celelalte alegeri, ce zice Marean Vanghelie? Hai sa iasa afara din lenea asta lipicioasa, din tocatura careia si-a facut cuib de putoare administrativa si sa dea de veste ca a pornit vericule, pazea, ca vine, si acuma daca si-a dat drumul, cum sa sa procedeze el, ca sa stie lumea ca s-a trezit, ca si cum ar fi ascultat o saptamåna intreaga, “Desteapta-te romåne”? Sa cåråie ca este in primejdie, ca gainile pe långa cotetul carora se prelinge o alunecare de nevastuica sau o umbra de dihor, sa cotcodaceasca a panica, sariti, ca il ataca, vor
sa-i faca felul, vor sa-i intre in creier si sa-i controleze mintea, nu, n-o sa-i lase, acolo nu, caci acolo in creier are o colivie cu cuci, care se sperie de moarte daca te rastesti la ei, cuci grasi, indopati cu vise marete de primar, si, daca se sperie, nu mai fac cucu, ca cucul normal, ci pot behai ca ciocåntorsul, clampani ca barza sau såsåi ca becatele. Dar o sa dea Marean de stire la toata lumea, ca este urmarit, ca doua entitati periculoase nu-l slabesc o secunda si il supravegheaza pas cu pas, sa-i sperie cucii din cap, sa ii faca felul, securitatea si doi s-un sfertul, ca da bine chestia asta la amarasteni, ca norodul are nevoie de povesti palpitante, cu urmariri de cuci, cu microfoane unidirectionale instalate in Dacii cu perdele negre, parcate la o suta de metri de biroul in care promiti sa schimbi lumea, care aud tot ce pui la cale, si iti inregistreaza cucii. Ca a ajuns o moda la Marean in partid sa fii urmarit de agenturi, ca Marean nu e singurul proprietar de pasari la care ii cånta cucul in creier, ca si domnul Hrebenciuc are ditai pasaroiul, ca el a lansat moda cu serviciile care se tin dupa tine sa-si confiste melodia.
Ioan Avram Muresan, acuzat ca a deturnat un imprumut din SUA decembrie 23, 2008
Posted by vdalex in Uncategorized.Tags: acuzat ca a deturnat un imprumut din SUA, Ioan Avram Muresan
add a comment
Fostul ministru al agriculturii Ioan Avram Muresan este responsabil pentru un împrumut nerambursabil primit din partea SUA, care a avut alta destinatie decât se prevedea în acordul semnat de Guvernul României cu americanii, transmite NewsIn, conform unei expertize care a fost depusa la dosarul de la Curtea Suprema. Concret, aproape 23 de miliarde de lei vechi au fost schimbati în valuta si transferati în contul unui off-shore din Cipru, se arata în expertiza din dosarul în care Muresan este acuzat de deturnare de fonduri. Expertul care a realizat raportul a constatat ca 22.938.860.000 de lei vechi din fondul de contrapartida au fost schimbati în 1.246.000 de dolari, din care 1.240.558.91 dolari au fost transferati în contul unui off-shore din Cipru, Caltech Trading LTD, cu titlu de servicii de consultanta.
Fostul director al Directiei Generale de Integrare Europeana si Cooperare Internationala din Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Silvia Capitanu, a semnat, potrivit expertizei, unele ordine de plata prin care a schimbat destinatia fondului de contrapartida constituit din contravaloarea în lei a unui ajutor nerambursabil primit din partea Guvernului Statelor Unite ale Americii. Astfel, “22.938.860.000 de lei vechi din fondul de contrapartida au fost schimbati în 1.246.000 de dolari, din care 1.240.558.91 dolari au fost transferati în contul unui off-shore din Cipru, Caltech Trading LTD, cu titlu de servicii de consultanta”, se mai arata în constatarile expertului. Expertul arata ca fostul ministru al agriculturii se numara printre cei responsabili pentru “nerespectarea destinatiei fondului stabilit prin HG 949/1999, în acceptiunea ca aceasta a fost emisa cu respectarea prevederilor acordului încheiat între Guvernul României si SUA”.
Utilizarea fondului nu a fost inregistrata in contabilitatea MAA
Conform aceleiasi expertize, Ioan Avram Muresan avea obligatia – potrivit Hotarârii de Guvern nr. 949 din 1999 – sa emita un ordin care sa stabileasca criterii de selectare a producatorilor agricoli care sa primeasca suport financiar pentru acoperirea cheltuielilor de conditionare si depozitare a grâului si, de asemenea, sa foloseasca drept suport financiar suma de 26.800.000.000 lei vechi. Numai ca fostul ministru, prin ordinul emis, a dispus ca “sumele prevazute pentru acoperirea cheltuielilor de conditionare si depozitare a grâului” sa se utilizeze pentru “realizarea de proiecte”, potrivit expertizei financiar-contabile. De asemenea, utilizarea fondului care facea obiectul acordului dintre România si SUA nu a fost înregistrata în contabilitatea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei, iar conform Legii contabilitatii, raspunderea revenea lui Ioan Avram Muresan, mai arata expertul în înscrisurile depuse la dosar.
Muresan a intervenit prin trei scrisori pentru a obtine banii
Printr-un acord din 15 decembrie 1992, România si SUA au stabilit ca tara noastra sa beneficieze de un credit nerambursabil în valoare de 10 milioane de dolari, suma necesara pentru importul de marfuri. În cadrul acestui acord, Guvernul României, în calitate de beneficiar, era reprezentat de Ministerul Economiei si Finantelor (MEF), iar cel american, de Agentia pentru Dezvoltare Internationala (AID). În decembrie 1999, fostul ministru al agriculturii ar fi intervenit la Ministerul Economiei si Finantelor, prin trei scrisori, în care cerea ca fondul de contrapartida sa fie transferat la Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, pentru a fi utilizat conform HG 949/1999. Ca urmare, fondul a fost virat din contul general al Trezoreriei statului în contul MAA. Dar, arata expertul, Ministerul Agriculturii si Alimentatiei a încalcat hotarârea de guvern pentru ca “nu a deschis cont bancar separat, nu a evidentiat în conturile contabile sursele de provenienta a fondului si modul în care a fost utilizat. Ministerul Agriculturii si Alimentatiei nu a prezentat un document oficial, cerut de prevederile legale, din care sa rezulte modul de utilizare a fondului de contrapartida”, iar folosirea ilegala a acestuia a dus la prejudicierea ministerului, a bugetului de stat sau a unei persoane, cu peste 50 de miliarde de lei vechi, se mai arata în expertiza depusa la dosar. Procesul, amânat de mai multe ori din cauza lipsei expertizei, va fi reluat în data de 21 noiembrie.
Alti doi functionari publici, judecati alaturi de Ioan Avram
Procurorii Parchetului National Anticoruptie (actuala Directie Nationala Anticoruptie) au retinut în sarcina lui Ioan Avram Muresan, fost ministru al agriculturii si alimentatiei – care a fost trimis în judecata în 12 septembrie 2003 -, utilizarea defectuoasa a sumei de peste 28 miliarde de lei vechi reprezentând un fond de contrapartida constituit din contravaloarea în lei a unui ajutor nerambursabil primit din partea Guvernului Statelor Unite ale Americii – cum a fost prevazut în HG 818/1999, modificata prin HG 949/1999. Muresan a mai fost acuzat si în legatura cu vânzarea pachetului de actiuni a unor societati agricole la un pret subevaluat si a unei infractiuni de luare de mita, constând în primirea unor sume de bani, prin intermediul altor persoane, pentru a dispune acordarea cu prioritate a unor prime de export grâu si porumb, precum si pentru facilitarea unor credite pentru achizitionarea de produse agricole, conform OUG nr. 31/1999 si Legii 165/1998. În aceeasi cauza au mai fost trimisi în judecata fostul director general al Directiei Generale Economice si Relatii Bugetare din Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Dan Jiga, fostul secretar general adjunct si consilier personal al ministrului agriculturii si alimentatiei, Enea Ioan Truta, si fostul director al Directiei Generale de Integrare Europeana si Cooperare Internationala din Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Silvia Capitanu.
Lovituri de stat sau… de imagine decembrie 23, 2008
Posted by vdalex in Uncategorized.Tags: Lovituri de stat sau… de imagine
add a comment
S-a tot discutat despre afirmatia lui Traian Basescu potrivit careia se pregateste o „lovitura de stat” în cazul în care el nu va nominaliza premierul desemnat de noua majoritate parlamentara de dupa alegerile din 30 noiembrie. S-a vorbit în special critic despre ce înseamna o astfel de afirmatie atunci când o procedura constitutionala, ca cea de suspendare a sefului statului, este asimilata cu o „lovitura de stat” chiar de catre cel care îsi atribuie pe cartile sale de vizita functia de presedinte al României.
Afirmatiile lui Basescu au fost considerate, în general, ca fiind simple exercitii pentru zapacirea bizonului electoral; simple lovituri de imagine. Ele ar trebui însa luate foarte în serios si judecate în conformitate cu Constitutia. Pe scurt, Basescu spune ca, daca el va numi un alt prim-ministru decât cel indicat de majoritatea parlamentara, iar pentru asta va fi suspendat din functie, va ataca hotarârea la Curtea Constitutionala si va merge pâna la dizolvarea Parlamentului. Constitutia însa îi da dreptul sa dizolve Parlamentul doar în cazul în care forul legislativ nu acorda de doua ori votul de investitura guvernului. Însa, e foarte posibil ca Parlamentul sa demareze procedurile de suspendare înainte de a da votul de investitura pentru noul guvern. Conform legii, interimatul la guvernare pâna la desemnarea noului prim-ministru este asigurat de guvernul în functie. Este putin probabil ca Basescu sa nu fi luat în calcul si aceasta varianta. Constitutia nu spune nimic aici, deci procedura ar fi permisa si legala. De ce atunci a mai tinut sa precizeze ca va dizolva Parlamentul, din moment ce stie ca e foarte posibil sa nu se ajunga în situatia legala pentru acest lucru? Poate de dragul loviturii de imagine. Dar poate ca s-a gândit sa declare dizolvarea Parlamentului chiar si fara sa fie îndeplinite conditiile necesare. O Curte Constitutionala obedienta i-ar valida decizia. Parlamentul însa nu se va putea considera dizolvat, din moment ce conditiile nu au fost îndeplinite. Abia atunci se va ajunge într-o situatie foarte grea pentru România, în care au fost pulverizate dintr-o data toate cele trei institutii fundamentale: Parlamentul, Guvernul si Presedintia. O situatie fara o alta iesire decât eventual o „lovitura de stat”. Abia atunci ar fi o lovitura data democratiei însesi.
Eu sunt vinovat de moartea minerilor decembrie 23, 2008
Posted by vdalex in Uncategorized.Tags: Eu sunt vinovat de moartea minerilor
add a comment
Oricat m-as stradui, nu pot sa numesc nenorocitea de la Petrila „accident”. Singurul cuvant care se potriveste este „asasinat”. Indiderent cat as incerca, nu reusesc sa stabilesc vinovatii „tehnice”, institutionale. Mortii sunt morti. Vinovatii sunt pe post de „tapi ispasitori”, de cele mai multe ori fiind chiar mortii. Care sunt morti. In fiecare an, de doua-trei ori, in subteranele miniere ale Romaniei se comit, cu sange rece, astfel de orori. Al cui este „sangele rece? Al ministrilor care imediat se inghesuie sa ajute familiile indoliate, sa acorde cea mai buna asistenta medicala celor care au scapat cu viata, sa explice cum s-au tocat fondurile de la bugetul national sau de la UE? Al sefului statului, care cere cu o retorica de campanie electorala „modernizarea minelor”, ca sa „nu mai continuam sa omoram oameni”? Ei sunt asasinii? As vrea sa spun „da”, dar nu pot. Nu ei sunt, ci eu. Si dumneavoastra, toti.
Absolut toti. Problema mineritului si a minerilor este singura de care nu vrem sa stim. Ei minerii, de aproape 20 de ani, sunt „hoarda”, sunt „haita”, sunt „masa de manevra”, sunt „ciomagasii” de intelectuali… Noi, toti ceilalti, nu am reusit sa-i iertam, sa-i intelegem, sa ne apropiem de ei sau sa-i lasam sa se apropie… Niciodata problemele lor nu au trecut emotional dincolo de limitele geografice ale bazinelor carbonifere, decat in masura in care ne asteptam la o alta mineriada… Revendicarile lor nu au fost pentru noi decat „pretexte” ale acestora de a navali din nou in Capitala pentru instaurarea „democratiei” cu bata. Noi, cu totii, am fost si suntem emotional alaturi de profesori, de medici, de functionari… Alaturi de mineri, niciodata in ultimile doua decenii. Acesta este principalul motiv pentru care ortacii sunt „arestati la domiciliu”, cu tot cu probleme, prin vaile lor. Nu ne intereseaza ce fac si care le sunt durerile, tot ce vrem sa stim este ca nu s-au urcat in autobuze… I-am lasat la mana guvernantilor, ii pedepsim astfel pentru aceeasi vina ca a noastra, aceea de a fi masa de manevra. Eu sunt „asasinul” de mineri, pentru ca atunci cand am scris despre viata lor si despre revendicarile lor, am lasat loc in text, printre randuri, pentru intrebarea cu raspuns subinteles: „Vor veni la Bucuresti?”. Dumneavoastra sunteti „asasinii”, pentru ca ati raspuns afirmativ, perpetuându-se astfel o ura care nu era a dumneavoastra. Iar cand acolo se moare, aproape ritmic, ne „spalam” pe maini de ura noastra cu lacrimi de circumstanta, aceleasi pe care le plangem si la telenovele. Nu mai cautati vinovatii. Eu sunt. Si dumneavoastra.
Suporterii batuti acuza: «Becali si Zmarandescu ne asteptau la cotitura!» decembrie 23, 2008
Posted by vdalex in Uncategorized.Tags: Suporterii batuti acuza: «Becali si Zmarandescu ne ast
add a comment
Comisia de Disciplina a Federatiei Române de Fotbal nu a pedepsit fanii care au aprins torte pe stadionul Dinamo, astfel ca huliganii de la Steaua si-au dat si ei in petic. Acestia au aprins torte in timpul meciului cu FC Timisoara, iar apoi s-au batut cu fortele de ordine. Mai multi fani au ajuns la spital si 30 de turbulenti au fost arestati. Daca FRF continua sa dovedeasca indulgenta fata de astfel de manifestari, in România se poate repeta ce s-a intâmplat pe stadionul Heysel in 1985, acolo unde au murit 40 de oameni. “Gigi si Zmarandescu ne asteapta de mult la cotitura. La fiecare sedinta cu suporterii, Zmarandescu trebuia sa ne spuna ca la prima figura el ne face si drege. Practic ne provoaca putin…. vrea sa dea de inteles mereu ca el face legea in Ghencea. Nu stiu daca cineva a observat cat de urat se poarta oamenii lui de ordine cu suporterii la intrarea in stadion.” – Marian (Drumul Taberei)
“Unu de la firma lui Zmarandescu l-a luat la omor pe un copil, ca asa a crezut el ca a dat o torta si, dupa ce s-au bagat cativa sa-l scape pe acel copil, a intervenit Zmarandescu cu toata echipa lui si a iesit macelul. Jandarmii nu au legatura decat dupa ce s-a incercat parasirea peluzelor catre tribuna a 2-a, atunci au intervenit jandarmii, care sa zicem ca si-au facut treaba. Este strict vina firmei de paza a lui Zmarandescu.” – Irinel (Rahova)
Ghencea a fost, sambata seara, un teatru de razboi. La începutul partidei cu FC Timisoara, suporterii Stelei de la Peluza Nord au aprins mai multe torte, desi introducerea lor pe stadion este interzisa. Oamenii de paza le-au cerut acestora sa înceteze, însa fara sorti de izbânda, astfel ca au intervenit în forta. În urma ciocnirilor, un suporter a fost retinut, fiind scos în afara stadionului, un altul a lesinat si a fost dus la Salvare, iar un suporter s-a ales cu nasul spart. Arbitrul Cristian Balaj a fosta nevoit sa întrerupa partida timp de câteva secunde pentru a permite medicilor sa îl transporte pe tânarul lesinat la ambulanta. Imediat dupa acest incident, întreg stadionul a scandat injurii la adresa patronului Stelei, Gigi Becali, si a sefului de la firma de securitate, Catalin Zmarandescu, în ciuda faptului ca de la statia de amplificare a stadionului crainicul facea un apel la fani pentru a înceta incidentele. În minutul 20, si în Peluza Sud au început incidente destul de serioase, dupa ce fanii aflati pe rândurile superioare au aruncat cu scaune spre jandarmii comasati în apropiere. Fortele de ordine au intervenit pentru a calma spiritele, apelând la gaze lacrimogene. Crainicul stadionului a facut un nou apel catre public pentru a pune capat violentelor, dar fara nici un fel de rezultat, suporterii de la Peluza Nord fortând gardul împrejmuitor în încercarea de a ajunge la Sud pentru a-i ajuta pe restul turbulentilor. Acestia au fost opriti în cele din urma de jandarmi în primele sectoare ale Tribunei a II-a. Spiritele s-au calmat spre finalul primei reprize, atunci când jandarmii si bodyguarzii de la firma de securitate au reusit sa îi opreasca pe suporteri si sa îi disperseze, însa acestia au continuat sa scandeze împotriva patronului echipei. La pauza, majoritatea suporterilor de la Peluza Nord a parasit stadionul, însa câtiva fani mai turbulenti s-au îndreptat spre parcarea din spatele tribunei oficiale, unde au dat foc unui banner si au vandalizat mai multe masini. De asemenea, au aruncat cu pietre spre jandarmi si jurnalisti, fara sa loveasca serios pe cineva. Jandarmii au fost nevoiti sa intervina si au folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa suporterii, iar în cele din urma au reusit sa îi retina pe o parte dintre ei pentru a-i duce la Politie în vederea identificarii.
Zece huligani au primit interdictie pe stadion
Jandarmeria Capitalei a anuntat, ieri, ca zece fani stelisti au fost interzisi pe arenele sportive, iar mai multi suporteri au fost amendati. „Pentru 6 persoane au fost întocmite actele premergatoare începerii urmaririi penale“, s-a aratat într-un comunicat al Jandarmeriei. Oamenii legii au aplicat 11 sanctiuni contraventionale în valoare de de 5.100 de lei „pentru aruncarea cu pietre si alte obiecte asupra fortelor de ordine”. Mai mult, Jandarmeria Capitalei a aplicat zece sanctiuni contraventionale în valoare de 4.600 de lei: „Persoanelor sanctionate contraventional li s-au aplicat si masura complementara de interzicere a accesului la competitiile si jocurile de fotbal: la 9 persoane pe o perioada de câte 1 an, iar la o persoana pentru o perioada de 6 luni“.
Comisia de Disciplina este principalul vinovat
Poate ca aceste incidente nu ar fi avut loc daca membrii Comisiei de Disciplina si-ar fi facut treaba si ar fi suspendat stadionul lui Dinamo, dupa ce fanii acestei echipe au aprins torte in numeroase randuri. Pentru ca dinamovistii au primit numai cate un “ultim avertisment”, ceilalti “ultrasi” din tara si-au spus ca pot incalca fara griji legea, pentru ca nu li se va intâmpla nimic, asta si dupa ce s-au aprins torte si la Rapid – Steaua fara sa fie luata nicio masura.
Tragedia de la finala Cupei Campionilor din 1985
Juventus Torino si FC Liverpool au jucat finala Cupei Campionilor Europeni, la Bruxeles, pe 29 mai 1985. Stadionul “Heysel” din capitala Belgiei a fost umplut pana la refuz de fanii celor doua echipe. Cu o ora înainte de începerea jocului, gruparea „hooligans” a suporterilor englezi a intrat în sectorul italienilor. Incercând sa se retraga, sustinatorii lui Juventus au luat cu asalt o poarta de doar doi metri latime. În disperare de cauza, cei din fata s-au aruncat de pe zidurile arenei Heysel, de la o înaltime de 7-8 metri pentru a nu fi striviti de cei din spate. Cei mai putin norocosi, au fost grav raniti sau au murit calcati în picioare de compatrioti. În tot acest timp, politistii priveau neputinciosi si, greseala fatala, au barat italienilor orice cale de iesire, închizând si singura poarta deschisa pentru evacuarea acelui sector. Mai mult, majoritatea celor care ar fi trebuit sa asigure ordinea la aceasta partida, erau îmbracati în civil, fapt ce a înlesnit descatusarea violenta a celor veniti de la Liverpool. Au murit 39 de italieni si un englez. In urma acestui episod, echipele englezesti au fost suspendate din cupele europene.
Bancherii vor fi arsi la conturi. Liderii G20 au convenit reglementari drastice pentru a evita revenirea crizei decembrie 23, 2008
Posted by vdalex in Uncategorized.Tags: Bancherii vor fi arsi la conturi. Liderii G20 au conven
add a comment
Reuniunea celor 20 de puteri economice ale lumii contemporane de la Washington a prilejuit anuntarea unor masuri care sa asigure iesirea din criza cu pierderi cat mai suportabile. Sefii de stat au convenit “un plan de actiune” cu masuri “prioritare”, urmand ca ministrii de finante sa vina cu propuneri concrete pana la 31 martie 2009.
S-au evidentiat la acest summit cinci directii de actiune pentru calmarea crizei mondiale: schimbarea reglementarilor care alimenteaza criza, armonizarea normelor contabile, asigurarea transparentei pietelor de produse derivate, revizuirea normelor de remunerare a conducerii bancilor pentru ca directorii sa nu mai fie tentati sa-si asume riscuri excesive de dragul unor castiguri fabuloase si “revizuirea mandatului, guvernarii si nevoilor de capital ale institutiilor financiare internationale”.
«Trebuie un raspuns politic extins»
In cadrul G20, au fost cooptate primele 19 economii mari ale lumii, plus Uniunea Europeana. Aici se realizeaza peste 90% din produsul global brut si 80% din produsele comerciale din lume. In aceste tari se afla peste doua treimi din populatia Terrei. G20 nu are secretariat permanent si nici personal adecvat. Cele 19 economii importante din lume sunt Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Franta, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Mexic, Rusia, Arabia Saudita, Africa de Sud, Coreea de Sud, Turcia, Marea Britanie si Statele Unite ale Americii. Uniunea Europeana este reprezentata de tara care detine presedintia prin rotatie a UE. Participa la nivel de directori Fondul Monetar International si Banca Mondiala. Lipsesc din acest forum mondial economii notabile: Spania, Olanda, Taiwanul, Iranul. Liderii G20 pareau realmente preocupati de regresul economiilor. Oricat ar parea de exagerat, cea mai serioasa ingrijorare se manifesta in Statele Unite ale Americii. Washingtonul este mult mai dispus acum la cooperare internationala, iar George W. Bush era de nerecunoscut. “Suntem de acord ca un raspuns politic extins, fondat pe cooperare macroeconomica, este necesar pentru a relansa cresterea”, se afirma in Declaratia finala. Documentul vizeaza “masuri bugetare pentru a stimula cererea interna cu rezultate rapide” si scaderea ratei dobanzilor in unele tari. Dominique Strauss-Kahn, directorul general al Fondului Monetar International, anunta ca FMI accepta planuri de relansare nationala si coordonata cu pana la 2% din PIB-ul tarilor participante.
«Supraveghere in mod real»
Pentru a evita revenirea crizei financiare, Cei 20 au cerut ca “orice actor, orice produs si orice piata sa fie supuse in mod real supravegherii”. “Nu vor mai exista zone de umbra”, se iluziona cancelarul german Angela Merkel. Daca lucrurile ar sta asa, atunci avem deja un guvern mondial. Cel mai entuziast parea Nicolas Sarkozy: G20 a fost de acord cu “necesitatea unei relansari coordonate”. Si premierul britanic Gordon Brown era multumit de rezultatele reuniunii de la Washington, iar premierul canadian Stephen Harper crede ca “este un proces fara precedent”. Harper a tinut sa precizeze ca “bunele reglementari incep acasa”. Presedintele George W. Bush nu a acceptat ab initio controlul total asupra economiilor si, pentru a i se da satisfactie, Declaratia finala noteaza ca “reglementarea tine de responsabilitatea autoritatilor nationale”. Fondurile speculative nu se supun deocamdata nici unei reglementari si, de aceea, documentul aminteste in treacat de “nevoia de transparenta” a activelor neinregistrate si a “instrumentelor financiare complexe”, cum ar fi asigurarile in caz de nerambursare a creditelor. Franta a convins G20 sa puna presiune pe paradisurile fiscale, solicitand “masuri pentru a proteja sistemul financiar mondial de jurisdictii necooperante, care prezinta un risc de activitate financiara ilegala”. Sarkozy solicitase o reforma globala a sistemului financiar, un fel de plan Breton Woods II, dar propunerea lui nu a fost agreata. Presedintele Frantei afirma ca G20 a stabilit “o noua guvernare economica”, insa nu s-a realizat nici un acord pentru instituirea unei autoritati supranationale pentru sectorul financiar. Lui ii plac vorbele mari. “Este un summit istoric, in masura in care, pentru prima data, tari atat de diferite decid sa ia initiative in comun, iar administratia americana accepta sa actioneze pe subiecte asupra carora toate celelalte administratii americane refuzasera sa faca ceva. Summitul aduce raspunsuri structurale crizei financiare si raspunsuri la criza economica, o noua reglementare a pietelor, pentru evitarea unei noi crize de acest gen, o noua guvernanta economica mondiala, refuzarea protectionismului. Este fantastic! Premierul indian a fost cooperant, presedintele chinez nu a blocat nimic, Coreea de Sud a actionat, Japonia a acceptat.” Inca din 23 septembrie, Sarkozy a pledat la ONU pentru “un capitalism reglementat”, care sa pedepseasca abuzurile si a cerut apoi mereu “reformarea” capitalismului financiar. Bush a raspuns initial ca ramane fidel “fundamentelor capitalismului democratic si libertatii pietelor”, fiindca excesul de reglementari poate afecta activitatea economica. Pe 18 octombrie, invitat la Camp David, Sarkozy l-a convins pe Bush sa accepte reuniunea G20. Si cam atat.
Medvedev vrea sa bage Rusia in NATO
Presedintele rus Dmitri Medvedev a anuntat ca tara lui ar putea sa intre in NATO, idee lansata cu vreo sapte ani in urma de Vladimir Putin. “NATO a avut posibilitatea sa invite Rusia sa intre in Alianta, dar nu a facut-o. Acum situatia este alta. Vrem sa stabilim relatii de parteneriat cu NATO. Kak gavaritsia, never say never” – “Dupa cum se zice, niciodata sa nu spui niciodata”, a zambit Medvedev. Rusia este dispusa sa participe alaturi de Uniunea Europeana la combaterea crizei.
Fara jandarm financiar international
“Presedintele Bush nu putea accepta nici cel mai mic mecanism international dotat cu autoritate. Putea sa fie de acord cu principiile, dar nu cu un mecanism susceptibil sa pedepseasca Statele Unite”, crede Diana Furchtgott-Roth de la Hudson Institute. Barack Obama, noul presedinte ales, a anuntat ca va colabora cu G20 “pentru a gasi un raspuns coordonat la criza financiara globala”. Bush a avut grija sa nu angajeze SUA prea mult intr-un posibil mecanism de control mondial, asa ca Obama va avea libertate de miscare. Prudenta, China a salutat totusi reuniunea G20. Detine rezerve uriase de valuta si inca asteapta sa vada consecintele crizei financiare. Economist de formatie, presedintele ceh Vaclav Klaus ramane acelasi sceptic. “Aceasta reuniune nu poate conduce la nimic altceva decat la masuri necumpanite si pripite, ale caror consecinte vor fi si mai amenintatoare decat criza insasi”, a spus liberalul Klaus, sustinatorul tezelor lui Milton. El crede ca actuala criza financiara globala este cauzata de “crearea de monede in exces” de catre Banca Centrala americana, care a provocat “o bula pe piata imobiliara”. “O noua reglementare este un nonsens tragic, care va frana cresterea economica”, apreciaza Vaclav Klaus. Viitoarea reuniune G20 trebuie sa aiba loc pana pe 30 aprilie 2009, la Londra, pentru a verifica “aplicarea masurilor luate la Washington”. Premierul spaniol Jose Luis Rodriguez Zapatero a propus ca reforma sistemului financiar mondial sa se finalizeze in maximum un an. Pentru a stopa masurile protectioniste, G20 a anuntat relansarea negocierilor in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului, unde se vor mentine insa multe dezacorduri. FMI si Banca Mondiala trebuie sa acorde mai multa atentie economiilor emergente si sa acorde sprijin tarilor aflate in dificultate. Spania si Olanda au participat ca invitate, primind un loc si Cehia, care va prelua presedintia UE la 1 ianuarie.
Verdict: Crima decembrie 23, 2008
Posted by vdalex in Uncategorized.Tags: Verdict: Crima
add a comment
♦ Au murit 12 mineri. Altii sunt grav raniti. Acesta este bilantul celor doua explozii care au avut loc sâmbata la mina Petrila. Daca prima explozie a luat viata a opt mineri, cea de-a doua explozie a ucis patru salvatori care coborâsera in ajutorul supravietuitorilor. Acumularea de gaze este varianta oficiala prezentata de autoritati. Rudele si colegii victimelor sunt insa de o cu totul alta parere. Pericolul era cunoscut de conducerea minei, insa ortacii au coborât in subteran pentru a nu pierde bani sau chiar locul de munca
♦ Mai multi mineri au declarat, pentru „Gardianul”, ca vinovati de situatia minelor din Valea Jiului sunt sefii, care profita de afacerile din domeniu si au intrat in politica, iar autoritatile nu sanctioneaza conflictul de interese. Directorul CNH, Daniel Surulescu, membru PNL, candideaza la alegerile parlamentare. Prietenul acestuia, Alin Simota, patronul de la Jiul Petrosani, are afaceri cu CNH. Nu in ultimul rând, liderul sindical de la Petrila, Ion Temneanu, este membru PSD si consilier local
♦ „Daca spui cuiva din conducere ca sunt probleme cu gazele in mina, imediat te ameninta ca esti trecut la suprafata, unde salariile sunt de mizerie, sau chiar esti dat afara. Tot asta patim si cu accidentele de munca. Deja nici nu mai stim de cati ani nu indrazneste nimeni sa spuna la spital ca s-a lovit in mina. Daca faci asta, imediat te cheama domnul Rosu la el, face ancheta mai ceva ca la Poli-tie si tot pe tine te scoate vinovat”, a declarat unul dintre minerii de la Petrila pentru ziarul „Gardianul”
Cea mai mare explozie de metan din ultimii 5 ani s-a produs sâmbata la mina Petrila din Valea Jiului. 12 mineri, ingineri si salvatori mineri au murit arsi de vii in urma a doua explozii de metan care s-au succedat la câteva ore diferenta. In cea de-a doua au fost surprinsi salvatorii care intrau dupa mortii din prima explozie. Cum a putut fi posibil asa ceva? Rudele minerilor spun ca managementul minei i-a impins pe ortaci la moarte. Desi se cunostea faptul ca in subteran exista scurgeri de gaze, minerii au aceptat sa lucreze, pentru a nu fi trimisi la suprafata si, drept consecinta, sa primeasca bani mai putini. Sâmbata, in Valea Jiului, si-au pierdut viata Brad Iosif, inginer-sef productie, Holingher Doru, sef sectorul I, Stoian Vasile, miner, Matan Adrian, ajutor miner front, Mates Dan, sondor, Mos Silviu, miner-sef de schimb, Sipos Cristian, miner, Alecsa Marcel Alin, sondor, Fratila Daniel, miner sef de schimb, Elekes Attila, miner galerie, Visan Trandafir, adjunct sef sector, Puian Nicolae, miner sef de brigada. Ranitii: Socolescu Alexandru, miner, Laban Cristian lacatus, Tirintica Victor, inginer conducator formatie de lucru, electromecanic, Matei Petru, muncitor necalificat, Loghin Constantin, lacatus, Alexa Nicolae, miner, Iordache Nicolae Florin, ajutor miner, Bodoni sandor, miner, Balba Sorin Mihai, miner, Traila Sorin artificier, Badea Vasile, miner sef de schimb.
Lupta contra-cronometru
Deflagratia care a ucis opt mineri s-a produs in subteran sâmbata la ora 14.49, iar alti 13 mineri au ajuns pe parcursul zilei cu arsuri grave la spital. Sase dintre raniti au fost operati la Spitalul din Petrosani, iar doi au ajuns la chirurgie, respectiv ortopedie. Cea de-a doua explozie a surprins salvatorii, patru au murit si trei au ajuns la spital cu arsuri grave, unul fiind in stare grava, pentru ca s-a aflat in echipa din care doar el a scapat cu viata. Toti au arsuri intre 35 si 50 la suta din suprafata pielii si multi sunt in pericol din cauza arsurilor suferite la caile respiratorii. O echipa de medici specialisti a fost trimisa de la Deva cu materiale sanitare pentru a veni in sprijinul celor arsi. Medicii sunt insa rezervati, pentru ca in cazul arsilor primele zile sunt vitale in ceea ce priveste evolutia sanatatii. Pe parcursul noptii de sâmbata spre duminica, opt ambulante au plecat cu ranitii la Spitalul de arsi din Bucuresti. Ambulantele si doua elicoptere au fost trimise in zona pentru a interveni in cazul in care starea ranitilor se agraveaza, pentru ca multi dintre ei au arsuri de gradul II, III si IV, precum si arsuri ale cailor respiratorii si au fost intubati imediat ce au ajuns la spital.
Acumulare de gaz
Potrivit reprezentantilor Companiei Huilei, explozia de la mina Petrila, una dintre cele mai grave care au avut loc in subteranul Vaii Jiului, s-a produs din cauza acumularii de gaz metan. „Statia de la suprafata minei a aratat in momentul exploziei o concentratie de metan de patru ori mai mica decât cea maxim admisa. Cu siguranta insa, ca a fost vorba despre o explozie a gazului acumulat chiar in locul deflagratiei, unde concentratia trebuie sa fi fost cu siguranta cu mai mult de 5 la suta”, a afirmat, in cadrul primei conferinte de presa, Daniel Surulescu. Prima explozie s-a produs sub pamânt la abatajul 431, cota -250m, sub nivelul marii, undeva aproape de 1.000 de metri sub pamânt, la ora 14,49. Atunci au murit opt mineri din cei 13 care lucrau in abatajul respectiv. La acea ora, sâmbata lucrau in mina 100 de oameni, iar toti au fost evacuati spre suprafata imediat dupa deflagratie. Au intrat, insa, mai apoi, salvatorii, la 16.20, au plecat spre locul exploziei pentru a recupera ortacii, 10 salvatori, in doua echipe. Prima echipa a fost surprinsa de o noua replica si au mai murit patru salvatori. Unii dintre ei intrasera sa-si scoata fratii sau prietenii. „In urma deflagratiei au decedat patru salvatori, al cincilea fiind ranit, dar a fost recuperat de cealalta echipa de salvare.
S-a reusit evacuarea acestora, iar ranitul are arsuri de gradele II si III si a fost, de asemenea, dus la spital”, a afirmat conducerea CNH.
Medici si personal medical din toata tara
La Spitalul de Urgenta din Petrosani au ajuns zeci de asistenti medicali si foarte multi medici specialisti din toate zonele tarii. In plus, mai multe ambulante si doua elicoptere au fost pregatite sa-i transporte spre spitalele de arsi pe cei grav raniti. Directorul Spitalului de Urgenta din Petrosani, Alexandrina Remescu, spune ca cei opt mineri care au plecat cu opt ambulante dotate cu aparatura ATI, inspre Bucuresti, sunt cei care au suferit arsuri, in urma exploziilor. Potrivit conducerii spitalului, ceilalti raniti sunt cazuri mai usoare, internati la neurochirurgie, chirurgie si ortopedie, cu diferite traumatisme. Cinci dintre pacientii arsi au fost dusi la Spitalul de arsi, iar ceilalti trei, la Spitalul Floreasca. S-a luat aceasta decizie pentru ca spitalele din Bucuresti au mai multe posibilitati de mentinere in viata a pacientilor, mai ales ca sase dintre cei transportati respira cu ajutorul aparatelor.
73.000 de lei, viata unui miner
Minerii raniti în subteran, precum si familiile celor decedati vor beneficia de un ajutor financiar, în functie de gravitatea ranilor suferite. Ministrul muncii, Mariana Câmpean, a anuntat ca fiecare miner accidentat, care este spitalizat la Petrosani, va beneficia de un ajutor financiar în valoare de 5.000 de lei, din partea CNH, la care se mai adauga înca 10.000 de lei, acordati de Consiliul Judetean si Guvern. De asemenea, pentru ranitii care au fost transportati la Bucuresti, CNH le va acorda un ajutor financiar de 10.000 de lei, în timp ce din partea Guvernului si Consiliului Judetean vor primi alte 10.000 de lei. Pentru familiile minerilor decedati, Compania Huilei va acorda un sprijin financiar de 63.000 de lei, iar Guvernul câte 10.000 de lei. „Dosarele cu anchetele sociale vor fi întocmite urgent pentru ca în prima sedinta a Guvernului sa se acorde ajutoarele financiare în regim de urgenta.
Copiii minerilor decedati vor beneficia de burse speciale pe toata durata studiilor, iar un membru din familia minerilor morti va fi angajat la CNH”, a afirmat, într-o conferinta de presa, Mariana Câmpean.
Noiembrie, luna neagra in Valea Jiului
Intr-un clasament al celor mai grave accidente colective de munca inregistrate in ultimii 35 de ani in minele din Valea Jiului, luna noiembrie ocupa primele doua locuri, cu evenimentele produse la Uricani si Livezeni, in urma cu 36, respectiv 28 de ani. In data de 2 noiembrie 1972, la EM Uricani, in abatajul camera din stratul 3, blocul III, s-a produs o puternica explozie de metan, in urma careia au fost accidentati 53 de mineri, 43 dintre ei au murit. Opt ani mai târziu, in data de 29 noiembrie 1980, de aceasta data la EM Livezeni s-a produs o noua explozie de metan, numarul minerilor care au suferit accidentari fiind de 77, dintre care 53 au decedat. Cauzele care au stat la baza producerii tragicului accident colectiv de munca au fost legate de unele deficiente in aeraj, intretinerea si exploatarea necorespunzatoare a instalatiilor electromecanice si bineinteles „alte cauze organizatorice“. Sursa de producere a evenimentului de munca a fost identificata drept „o scânteie electrica produsa in urma sectionarii unui cablu electric ca urmare a caderii de roci“.
(Diana Mitrache)
Interesele de afaceri si politice au declansat revolta la gura minei
Minerii de la Petrila au acuzat conducerea unitatii miniere de neglijenta si rudele celor morti spun ca se stia de câteva zile de acumularea de gaz. Cu numai o zi in urma, un miner a ajuns cu arsuri la spitalul din Petrosani, in urma unei explozii, iar toata saptamâna trecuta au ajuns mineri la dispensar cu intoxicatie din cauza ca au inhalat gaze din acel abataj. „Se stia ca e metan acolo! I-au bagat in mina si nu au fost luati niciodata in seama când au cerut materiale si siguranta”, spuneau rudele celor care au intrat sâmbata in mina. Minerii insa se tem sa-si asume declaratii. Ei au grija zilei de mâine si spun ca au de câstigat pâinea. „Am copii. O sa mai intru acolo!”, spune un miner care lucreaza la Petrila.
Cel putin trei ministri si presedintele Traian Basescu au ajuns sâmbata noaptea la Petrila si la spitalul din Petrosani. Basescu spunea ca „drama a fost mult prea mare ca sa te intrebi de ce a aparut”. La gura minei a ajuns si ministrul Varujan Vosganian, care a tinut sa spuna ca „rapoartele expertizelor vor fi publice si noi vom lua cu fermitate masurile care se impun”. Mai mult, Vosganian spune ca s-au alocat bani pentru minele din Valea Jiului si ca „toti banii pe care i-au permis recomandarile UE au fost alocati in proportie de 100 la suta. Eu insa cred ca prioritar este sa ajutam persoanele spitalizate si sa facem programele de interventie pentru o recuperare a corpurilor decedate. MEC a onorat suta la suta toate subventiile convenite cu UE, iar CNH a investit toate sumele pe care a putut sa le investeasca”. Interesele politice, mai presus decat viata minerilor. Este singura concluzie care se poate desprinde din discutiile cu rudele si colegii celor care si-au pierdut viata pe 15 noiembrie in urma celor doua explozii de la mina Petrila. “Cel mai vinovat, spune Silviu Iosif, unul dintre oamenii care lucreaza exact in sectorul unde s-au produs cele doua explozii, este Rosu, seful cu Securitatea Miniera si aerajul din mina. Locul exact unde s-a produs explozia este la orizontul minus 250, bancul sumbinat 431. Este deschis doar de vreo doua saptamani si inca de la inceput au fost probleme cu gazele acolo. Eu stiu ca am intrat in subteran si atunci cand concentratia de gaz era peste 5%, desi regulile prevad ca este interzisa intrarea inca de la 2%. De fapt, acolo nici nu este aeraj”.
Directorul general al CNH (Compania Nationala a Huilei), Daniel Surulescu, spune ca
s-au cumparat aparate de masurare competitive la nivel mondial inca din 2007. In realitate, sustin angajatii, acestea sunt mai vechi de 40 de ani, doar statiile de la suprafata fiind de ultima generatie. “Degeaba este transmis semnalul de pericol din subteran, ca nimeni nu te baga in seama. Preferam sa le inchidem, macar sa nu le mai auzim cum tiuie. Daca spui cuiva din conducere ca ai astfel de probleme, imediat te ameninta ca esti trecut la suprafata, unde salariile sunt de mizerie, sau chiar esti dat afara. Tot asta patim si cu accidentele de munca. Deja nici nu mai stim de cati ani nu indrazneste nimeni sa spuna la spital ca s-a lovit in mina. Daca faci asta, imediat te cheama domnul Rosu la el, face ancheta mai ceva ca la Politie si tot pe tine te scoate vinovat. Ajungi sa spui multumesc ca ai scapat numai cu o amenda. Dar nici nu ar avea cum sa se intample altfel, pentru ca toti sefii sunt bagati in politica. Cel mai tare este bagat directorul Daniel Surulescu. ~sta e prieten sau chiar ruda cu Alin Simota, patronul de la Jiul Petrosani. De cate ori se face cate o lucrare cu energie sau de constructii, de fiecare data castiga firmele lui. Si la Petrila cand s-a facut cantina si alte lucrari, tot el le-a luat. Ca si Aurelian Necula, care a fost director pana acum, e tot pe mana cu ei. Insa cel mai tare e tot Surulescu. Mai ales de cand s-a inscris in PNL si candideaza, la fel ca Simota, la alegerile parlamentare”, mai adauga minerii contactati telefonic de “Gardianul”. Tot in judetul Hunedoara, pe listele de candidati de la sfarsitul lunii noiembrie mai sunt trecute numele unor sefi din CNH, precum si cel al lui Dan Radu Rusanu. De politica nu este strain nici liderul de sindicat al Exploatarii Miniere Petrila, Ion Temneanu. Membru al PSD, acesta este si consilier local al Primariei Petrila. Minerii spun ca, desi ar trebui sa le reprezinte lor interesele, Temeneanu este preocupat doar de doua lucruri: politica si propriile afaceri. Pe lista cu altele se afla, asa cum rezulta din documente oficiale, cheltuieli nejustificate in valoare de zeci de miliarde de lei de la buget, achizitii de masini de lux sau calatorii costisitoare in strainatate. Toate din bani de la buget.
Conducerea minei, suspendata
Comitetul de criza, condus de ministrul Varujan Vosganian, a decis suspendarea întregii conduceri a minei Petrila, pentru ca ancheta sa se poata desfasura în siguranta, fara sa implice angajatii în functiile de conducere. Urmeaza ca la mina unde a avut loc explozia sa aiba loc o ancheta pentru a se stabili cum au fost cheltuiti banii pentru investitii si cum au fost posibile cele doua deflagratii. „Seful Corpului de Control al MEC, comisar Constantin Ciornei, se va deplasa la CNH si va verifica eficienta modului în care s-au cheltuit fondurile. Pâna la finalizarea anchetei, conducerea minei Petrila a fost suspendata, iar conducerea a fost preluata de directorul adjunct al CNH, Constantin Jujan”, a declarat Vosganian. La CNH s-au alocat 338,9 milioane de lei numai în 2008, iar ministrul Cristian Davida precizat ca o echipa de patru procurori , doi ofiteri de la IGPR si patru ofiteri din cadrul IJP Hunedoara au demarat o ancheta pentru a stabili împrejurarile accidentului si daca sunt culpe penale. „Cercetarile au demarat de la primele ore, iar echipa este condusa de un procuror de la Alba Iulia. Actele premergatoare sunt deja în faza de finalizare, iar ancheta se urgenteaza”, a declarat David.
(Diana Mitrache, Talida Covaci)
Marin Condescu: Nu s-au respectat procedurile
“La 4 fara 10 cand s-a masurat concentratia de gaze in mina, aceasta era sub normele admise”, ne-a declarat Marin Condescu, presedintele Federatiei Nationale Mine Energie. In ciuda masuratorilor, a avut loc o explozie in subteran. Apoi, inca una. A doua tragedie s-a petrecut, spune Condescu, la presiunea oamenilor de afara si a mass-media. “Salvatorii nu au asteptat sa se faca noi masuratori. Sunt niste proceduri, dar ei au vrut sa se termine presiunea media si a celor care erau afara, sa salveze vietile si sa scoata cadavrele minerilor. Nu s-ar fi intrat daca exista temerea unor noi explozii”, ne-a precizat Condescu. In privinta primei explozii, liderul de sindicat de la Meridian spune ca adevarul trebuie scos la iveala de anchetatori. “Cei care raspundeau de securitatea in mina si-au asumat riscul. Inginerul-sef a fost cu ei si a murit, la fel si seful de sector, decedat si el. Declaratiile familiei care sustin ca erau semne de explozie sunt foarte grave. Este important sa se afle adevarul in urma anchetei”, ne-a declarat Condescu. “Lucrurile sunt mai profunde, determinate de lipsa de respect fata de securitatea in munca, lipsa unei comisii de sanatate si securitate in munca si a unui sistem de reactie care sa limiteze consecintele unui astfel de dezastru. Daca masuratorile releva concentratii periculoase, nu se mai intra in mina, ci se trece la ventilarea fortata, ceea ce nu
s-a realizat la Petrila. Din ce motive s-a petrecut prima explozie si de ce au intrat salvatorii, ramane sa stabileasca anchetatorii”, ne-a spus si Ovidiu Jurca, vicepresedinte al Blocului National Sindical (BNS). Sindicalistii sustin, pe de alta parte, ca minerii sunt o categorie vulnerabila. “Nevoia de bani ii poate face uneori pe mineri sa incalce regulile primare de siguranta” considera reprezentantul BNS. Si Ion Popescu de la confederatia Meridian este de parere ca “minerii sunt exploatati la maximum. Traiesc cu teama ca si-ar putea pierde locul de munca si sunt mereu cu sabia lui Damocles deasupra capului”. Cu toate acestea, Popescu spune ca n-ar putea sa se petreaca un accident in subteran care sa nu fie declarat ca atare. In schimb, reprezentantul Federatiei Nationale Mine Energie recunoaste ca asemenea incidente se mai petrec. “In toate sectoarele se intampla accidente ascunse”, a precizat Marin Condescu pentru “Gardianul”.
